Atractii turistice

Muzeul Trovantilor

Trovantii sunt cunoscuti si sub numele de "pietre care cresc". Sunt microforme de relief caracteristice acumularilor de nisipuri si unor stratificatii de gresii bogate in carbonat de calciu. Trovantii (concretiunile) cresc spontan - din centru catre periferie - cu o rata de depunere care poate atinge 4-5 cm in 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structura masiva, concentrica sau plana (stratificata), avand dimensiuni de la cativa milimetri la cativa metri.

In Romania, trovantii se gasesc in doua locatii din judetul Valcea si Dealul Feleac (langa Cluj Napoca). Exemple de trovanti pot fi vazute si la Muzeul Trovantilor in Costesti, judetul Valcea.

Prima locatie este o cariera de nisip care se afla pe partea stanga a soselei ce leaga Ramnicu Valcea de Horezu, inainte de intrarea in satul Costesti. Intr-un spatiu de 100 mp se afla mai multi trovanti, de diferite forme, grei de cateva tone, asa cum au iesit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului.

A doua locatie, si cea mai spectaculoasa, este de-a lungul paraului Gresarea, apa care se varsa intr-un rau de langa satul Otesani. Satul se afla la aproximativ 16 km de Horezu, urmand drumul spre Craiova (venind dinspre Ramnicu Valcea se vireaza la stanga la intersectia din centrul localitatii). Aici, mergand in sus de-a lungul firisorului de apa al Gresarii, vei gasi, scoase din malul nisipos de suvoaiele formate la ploi, trovanti de diferite forme, de la cei mici, de cateva sute de grame, pana la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.

In acest loc puteti intalni trovanti de diferite forme sau marimi .

Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor din comuna Costesti, judetul Valcea, a fost infiintata prin HG nr. 1581/2005 si este administrata de Asociatia Kogayon, organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului care are sediul in localitate. Rezervatia este situata in sudul comunei, langa Drumul National 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu. Are o suprafata de 1,1 hectare si a fost constituita ca rezervatie geologica. "Muzeul e arie protejata. Noi ne ocupam de administrarea parcului de cand a fost infiintat si am semnat un contract cu Agentia pentru Protectia Mediului in acest sens. Am delimitat rezervatia naturala, am securizat accesul masinilor in zona cu o bariera, am montat un panou in care sunt trecute informatii cu privire la parc, bancute si cosuri de gunoi. Am mers in zona si cu cateva grupuri de copii carora le-am prezentat trovantii si le-am explicat de ce trebuie sa protejam natura", a explicat Florin Stoican, presedintele Asociatiei Kogayon.

Trovanti pot fi intalniti in mai multe zone din Romania, dar cei de la Costesti impresioneaza prin diversitatea formelor. "Costestiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formatiuni geologice. Trovantii de aici sunt impresionanti prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri pana la aproximativ cinci metri, dar si prin forma lor", a spus presedintele Asociatiei Kogayon.

Termenul "trovant" este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gh. Murgoci in lucrarea "Tertiarul din Oltenia, 1907". Trovantii sau concretiunile grezoase reprezinta cimentari locale in masa nisipurilor ce le contin, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

In Miocenul superior (Moetian inferior - acum 6,5 milioane de ani), in zona in care sunt azi trovantii era un bazin de sedimentare - o delta. Depozitul de nisip din care ies azi trovantii s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de rauri de pe continent. Odata cu aceste sedimente din apa s-au depus si produsi chimici (carbonati), in exces. Peste primele nisipuri s-au asezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminandu-se prin golurile ramase intre particule, iar granulele s-au tasat. Daca intre nisipuri se acumuleaza o cantitate suficienta de carbonati, prin cimentare ia nastere o gresie. "S-au facut numeroase studii pe acesti trovanti si inca se fac. Se stie ca s-au format din straturi de nisip prin care au circulat solutii incarcate cu carbonat de calciu, care a dus la formarea unei gresii. Ca roca, trovantii sunt o gresie silicoasa", a declarat Florin Stoican. Majoritatea trovantilor au forma sferica si elipsoidala, iar cei care sunt uniti au aspectul cifrei opt. Cei mai frumosi sunt cei formati din mai multe elemente sferice.