Atractii turistice

Cheile Polovragi

Cheile Oltetului se afla pe raza comunei Polovragi, din judetul Gorj, si se intind pe o distanta de doi kilometri. La intrare se afla Rezervatia naturala Cheile Oltetului care a fost declarata, printr-o lege din anul 2000, arie naturala protejata de interes national. Suprafata rezervatiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzand si Pestera Polovragi, de asemenea arie naturala protejata de interes national.

La Chei si la Pestera Polovragi se poate ajunge de pe DN 67, care leaga Horezu de Targu-Jiu. Comuna Polovragi se afla chiar la granita dintre judetele Valcea si Gorj. Dupa aproximativ doi kilometri, drumul se bifurca: catre Manastirea Polovragi, care se poate vedea cu usurinta in fata, si, in dreapta, catre Cheile Oltetului si Pestera Polovragi. Accesul se face pe un drum de macadam, care, in unele locuri, este cioplit in munte si, de aceea, exista senzatia ca blocul imens de piatra se pravale peste tine.

In spatele manastirii Polovragi (ocolind prin dreapta) se afla cheile foarte inguste, cu pereti abrupti sapati in calcar de catre raul Oltet. Din momentul in care patrunzi in Cheile Oltetului te loveste, la propriu, splendoarea peisajului. Peretii de stanca, ce te inconjoara, par niste schwaitzere uriase, din cauza zecilor de grote care-i "ciuruie". Pe partea stanga a pasului curge cristalin si, totusi, zgomotos, Oltetul. El separa Muntii Capatanii la est de Muntii Parang la vest si a sapat in alte timpuri si pestera Polovragi aflata cam la 200 de metri de la intrarea in chei, in versantul stang. Intrarea a fost facuta artificial, prin dislocarea peretelui vestic al pesterii. Acest lucru s-a intamplat prin anii '60, odata cu realizarea drumului forestier. inainte, in pestera se intra printr-un loc foarte ingust, aflat la o inaltime de cativa metri pe versantul muntelui, dupa care se cobora in interior doar pe o franghie.

Legenda spune ca pestera era cunoscuta inca de pe vremea dacilor. Pe varful de deasupra, cam la 1000 de metri inaltime au fost descoperite ruinele unei cetati dacice datand din sec. II-I i. Chr., despre care se spune ca a fost cetatea zeului pagan Zamolxis (zeul suprem al dacilor), cetate la care se ajunge dupa un traseu de aproximativ 20 de minute prin padure, traseu marcat cu banda rosie.

O legenda veche spune ca Zamolxe, s-ar fi retras in Pestera Polovragi, dupa cucerirea Daciei de catre romani. De altfel, in pestera se afla o forma calcaroasa care seamana cu un jilt, ce poarta denumirea de "Tronul lui Zamolxe". Iar picaturile de apa ce cad de pe varfurile stalactitelor ar fi lacrimile acestuia, care plangea soarta poporului sau. Aceasta credinta populara este consemnata de Alexandru Vlahuta in lucrarea "Romania Pitoreasca" (1901). in pestera si-a gasit adapost timp de o jumatate de an calugarul Pahomie, care a desenat pe unul dintre pereti un schelete cu o coasa in mana, care intruchipeaza moartea.

Pestera este lunga, fiind cartografiati aprox. 27 km. Este cea mai mare cavitate din intregul areal al Muntilor Parang si Capatanii. Merita vazuti cei 900 metri electrificati mai ales ca temperatura este constanta indiferent de anotimp 10 grade, aerul este relativ umed si fara curenti.

Este alcatuita dintr-o galerie principala, din care se desprind mai multe galerii laterale, multe dintre ele colmatate cu aluviuni. Din tavan pornesc mai multe hornuri. Deasupra pesterii se afla ruinele asezari dacice fortificate si care are o legatura directa secreta cu pestera printr-o galerie.

in pesterile din Cheile Oltetului, inclusiv in Polovragi, se intalnesc liliecii de pestera, plus

doua specii de pasari foarte rare in Romania: lastunul de stanca si fluturasul de stanca.

Activul Pesterii Polovragi este un rau subteran - Cerna, care se varsa in raul Oltet, sub nivelul vizitabil deschis. Pe cursul subteran al raului exista o succesiune de lacuri si "sifoane", unde se pot face scufundari.

in fata pesterii se afla un hau pe unde curge Oltetul. Albia apei se afla cam la 20 de metri sub nivelul drumului. Peisajul e de o salbaticie rara. Daca privesti in jos, la raul care curge, te cuprinde o stare de ameteala.

in continuare, drumul serpuieste pe langa versantii muntilor, iar privirea iti fuge de la unul la altul, ca la tenis. Dupa mai bine de un kilometru si jumatate, spatiul se largeste, iar incordarea data de apropierea muntilor se stinge.

La 800 de metri dupa pestera Polovragi dupa un pod se poate cobora in albia raului. Versantii sunt abrupti iar apa curge iute printre stanci.

De la izvoare si pana ce Oltetul iese din chei, specialistii au identificat 405 specii de plante, unele dintre acestea foarte rare, cum ar fi: parachernita, studenita, scorusul de munte, nemtisorul

Se spune ca in numeroasele pesteri si grote din zona ar exista comori de pe vremea dacilor. in anumite nopti, sustin localnicii, aurul joaca si poate fi vazut de la mare departare sclipind asemenea unui foc. Sunt destui care pretind ca au vazut incendii in padure, dar cand au ajuns acolo nu au gasit nimic. Explicatia stiintifica ar fi ca aurul acumuleaza energia soarelui, iar apoi o degaja. Altii spun ca aurul le-ar apartine haiducilor care s-au adapostit in pesterile din munti, una dintre acestea purtand chiar numele de Iancu Jianu. O alta legenda spune ca la Cheile Oltetului ar fi trait jidovii, oameni preistorici uriasi, care stateau cu un picior pe un munte si cu celalalt pe un altul si se spalau cu apa din Oltet. Chiar un loc aflat pe versantul muntelui, deasupra pesterii, poarta denumirea de "Oborul Jidovilor".

Distanta fara de Pensiunea Criveanu: 22 Km